Citeste story-ul anterior : Nebunie de moment
Urcat in taxi are impresia ca timpul trece mult mai incet. Acum distanta dintre stalpii pe care se afla un sistem de iluminat devine un bun moment de visare, dar de fiecare data cand ajunge sub lumina artificiala, isi intrerupe firul imaginatiei.
“- Aici la stanga?” se aude vocea soferitei; nici macar nu sesizase ca la volan este o femeie.
“- Da…” raspunse amortit
dupa cateva secunde, masina se opreste. Plateste cu o hartie de 10 RON, fara sa mai astepte si restul; usa scarii era la doar 20 de metri de el. Paseste cu incredere, formeaza numarul 6 la interfon si asteapta sa i se raspunda. Nu primeste insa niciun raspuns, aude doar bipuitul care-l anunta ca poate trage cu forta de usa. Urca grabit scarile pana la etajul doi, bate timid si asteapta apoi cu mainile la spate, precum un scolar de generala. Nimeni nu ii deschide. Mai bate o data, ceva mai tare. Usa se crapa incet, lasand lumina dinauntru sa formeze un model de trapez pe scara.
El nu stie daca ar trebui sa intre sau sa astepte pana i se va deschide usa mai larg. Daca o deschisese el, involuntar, in timp ce batuse ? Aproape ca intrase intr-o stare de visare, incercand sa isi imagineze un scenariu in cazul in care ar fi pasit, totusi, neinvitat. O lumina cu mult mai puternica si vocea ei ii aduc la realitate : “- Hai, nu intrii?”.
In pragul usii aparuse o blonda cu parul lung, desfacut peste spate si cu breton. Nu sesiza nimic deosebit la corpul ei, nu il atrag formele ei. Intra pe holul destul de ingust, iar apoi isi ridica privirea spre fata blondinei. Observa o figura foarte luminoasa, de parca fata ar fi apartinut vreunui popor nordic. Ea se uita la el, la felul in care statea nemiscat.
” – Cred ca daca impingi un pic de usa, sa se inchida, putem considera ca ai intrat la mine” ii spuse blonda cu zambetul pe buze.
“- A, da, scuze!” rosti in timp ce impingea de usa.
Blonda se scuza, pentru ca doreste sa sa se schimbe, lasandu-l mirat.
” – Pai eu credeam ca ramanem aici…” Nu apuca sa isi termine fraza, deoarece domnisoara isi puse degetul aratator langa buze, schitandu-i senzual sa faca liniste. Apoi disparu intr-una din camere. El astepta in picioare, langa usa. Nu il invitase inauntru, nu ii spuse sa se aseze si nici nu ii oferise ceva de baut, asa cum spera. A inceput sa studieze tablourile, formele de pe gresie si sa numere usile.
Dupa cateva minute, bloda iese imbracata intr-o rochie neagra, eleganta, lunga pana deasupra genunchilor. Genul de imbracaminte cu care te poti duce la teatru, fara sa lasi impresii gresite. Apoi alege o pereche de pantofi negrii, cu toc inalt. Ea se apleaca in fata, incercand sa ii ia in picioare, iar el ii observa gleznele. Blonda se apropie foarte mult de el, ridica mana stanga peste umarul lui si din spatele lui alege o gentuta foarte mica, tot de culoare neagra. El priveste in continuare mirat, poate si putin surprins de finetea gleznelor ei. Cum de nu le-a sesizat la inceput?
“- Imi cer scuze, eu nu sunt imbracat potrivit, am plecat pe graba, dar …” blonda il intrerupse din nou, cu acelasi gest de mai devreme. Il ia de mana si il trage mai aproape de ea. El ii atinge soldurile, involuntar, insa corpul blondei il face sa nu se retraga. Isi doreste sa se apropie mai mult, desi initial nu o gasise foarte interesanta. O prinde cu forta in brate, apoi coboara incet mana dreapta de pe spate pana pe fundul ei. Ea nu se impotriveste deloc, il priveste insa fara sa clipeasca. El intelege ca poate mai mult, o intoarce cu spatele la usa de la intrare, o propteste de usa si incepe sa o sarute pasional pe gat. Ea isi indoaie genunchiul drept, lipind un toc de prag. La un moment dat, lasa gentuta neagra sa ii cada de pe umar si isi trece mana stanga prin parul lui. Mana dreapta o tine rezemata de perete. El isi plimba mainile energic de pe fundul ei pana pe solduri, iar apoi mai sus, pana la gat. Ii atinge cu un deget breteaua dreapta de la rochie si o muta incet, sarutand locul pe de care o miscase. Breteaua cade, lansad loc unui umar superb, pe care el continua sa il sarute. O parte din sanul ei e acum la vedere, dar el nu se repezeste. Vrea sa simta fiecare moment, vrea sa ii sarute fiecare particica din piele. Isi lasa apoi ambele maini pe soldurile blondei si incepe sa ii ridice rochia, in timp ce ii saruta buzele moi.
Se apleaca apoi si ii atinge glezna stanga. Treptat se ridica in picioare, miscand mana spre genunchiul ei. Ii atinge acum si coapsele, cu ambele maini. Ii simte dantela lenjeriei, simte ca arde, dar continua sa o sarute. Se aude o bataie la usa. Scena se intrerupe brusc, domnisoara se aranjeaza, se priveste pentru 2 secunde in mica oglinda de langa cuier, il impinge pe el agresiv, mai in spate si deschide usa…
—————————————————
Asta e de bine. S-au asa s-ar presupune.
Episodul 3 si deja s-a ajuns la coapse. Nu te grabesti?
Nu cred ca ma grabesc cu story-ul. In fond, coapsele si gleznele fac deliciul povestii, de ce sa nu le bag inca de la inceput ?
@sorina – uneori, faptul ca nu am rabdare ma si ajuta. alteori nu.
si acum….ne tii in suspans?:)
Nu te tin in suspans. Ai continuarea aici : https://www.jmihai.ro/blog/fara-apa/