Nu cred ca mi-au placut vreodata negocierile. Pur si simplu am o problema cu a discuta preturi si bunuri. Dar se intampla sa fie nevoie si de asa ceva.

Uneori intalnesc oameni cu care se poate negocia. Fiecare lasa de la el, fiecare vine cu cate o sugestie si uite asa se ajunge la un punct comun, unde imi permit sa achizitionez ceva si sa fiu multumit de felul in care am purtat discutiile. Alteori, intalnesc oameni care sunt muuult mai rai decat pietarii. Poate unora nu le va conveni, dar termenul e “tiganeala”. Oameni care se tiganesc. Oameni care nu lasa, oameni care vor ca totul sa mearga asa cum spun ei, nu asculta sugestii, nu iau in considerare alte idei sau variante.

Cu genul ala de oameni nu o sa discut. Pentru ca nu ma intereseaza. Daca tii atat la bunul tau si joci de-a “politistul bun si politistul rau” atunci nu am nevoie sa ma incurc cu tine. Ii las pe altii sa isi bata capul. Eu ma simt bine asa, cu bani in buzunar, la “adapost”.

Astazi am avut parte de al doilea tip de negociere. Adica tiganeala. Deloc placut. Aveau nevoie de un avans ( garantie ) pentru un bun. Le-am propus un cont escrow. Am fost refuzat. Le-am propus ca banii sa stea, pana la terminarea tranzactiei la un tert juridic. Au refuzat. Le-am propus sa isi rezolve probleme mai repede si atunci terminam vanzarea azi. Am fost refuzat din motive cel putin ciudate.

Asa ca la sfarsit am refuzat si eu sa mai discut cu ei. Le-am spus la revedere. Eu am banii, eu decid. Nu mai dau bani pe “pupe” nimanui.

Posturi asemanatoare

• Managementul banilor (0)
• Ce fac oamenii pentru bani (5)