Le dobitocii din l`autobuz

N-am chef de fraze gen ” daca nu-mi place cu autobuzul, sa nu ma mai duc”. Nu m-as duce, sunt doar obligat de circumstante, pentru moment. Si chiar cred ca ii inteleg si pe ceilalti, le inteleg dorinta de a vorbi liber si de a se lauda, mai ales cand au inghitit comunism vreo 10-20 de ani. Dar orice e cu limita.

Daca eu vorbesc la telefon, imi pun handsfree ca sa pot sa fiu cat mai discret si sa nu fiu nevoit sa urlu la telefon, ca nu ma aud ce vorbesc din cauza manelelor din autobuz, atunci ma astept si de la tine, pasager in acelasi bus, sa incerci sa reduci volumul. Nu ma intereseaza cate kile de lapte ti-a dat vaca sau cum a inselat-o Romeo pe Ginuta lu` Clapau, mai ales atunci cand vorbesc la telefon cu cineva. Si sunt FOARTE sigur ca nici pe cel cu care vorbesc la telefon nu-l intereseaza de marele eveniment de muzica populara Ruga “nu stiu carui satuc, ca nu i-am tinut minte numele deci nu-i important” unde o sa cante “Baby Minune” ( ba frate! ce nume isi aleg si astia ).