Intrebarea e foarte simpla. Sunt mai multe genuri de muzica. Fiecare are preferintele lui muzicale, dar totusi exista unele genuri muzicale care iti dau energie, te impulsioneaza, te fac fie sa lucrezi mai eficient, fie sa te trezesti din amorteala.
Evident ca exista si reversul, melodii care te-ar adormi chiar daca ai baut 10 cutii de redbull.
Una dintre melodiile pe care le ascult cel mai des, atat acasa cat si in masina.
Cateva versuri :
Beyond the boundaries of your city’s lights.
Stand the heroes waiting for your cries.
So many times you did not bring this on yourself.
When the moment finally comes, I’ll be there to help.
And on that day, when you need your brothers and sisters to care.
I’ll be right here.
Citizen soldiers.
Holding the light for the ones that we guide from the dark of despair.
Standing on guard for the ones that we’ve sheltered.
We’ll always be ready because we will always be there.
When there’re people crying in the streets.
When they’re starving for a meal to eat.
When they simply need a place to make their beds.
Right here underneath my wing, you can rest your head.
On that day, when you need your brothers and sisters to care.
I’ll be right here.
La 21.01.1941 se năştea cel care avea să devină unul dintre oamenii cu adevărat mari ai secolelor al XX-lea şi al XXI-lea. Un ARTIST în cel mai pur şi mai nobil sens al cuvântului – Placido Domingo.
Tenorul absolut, actorul perfect. Artistul care debuta în muzica de operă la 18 ani în rolul Borsa din “Rigoletto†de Giuseppe Verdi iar la 20 de ani cu primul rol de anvergură – Alfredo Germont din “Traviata â€Â, tot de Verdi, pentru ca, aproximativ cu o lună ÅŸi jumătate înainte de a împlini 67 de ani să debuteze la Metropolitan Opera din New York într-un rol al unui compozitor preclasic – Christoph Willibald Gluck: Oreste din opera “Ifigenia în Taurida†(scrisă în 1774). O voce strălucitoare, despre care, dacă nu ÅŸtiai că reprezintă un debut din 2007, puteai cu lejeritate spune că e o înregistrare de cel puÅ£in douăzeci de ani. Dar, iată, longevitatea vocii ÅŸi inteligenÅ£a alegerii repertoriului ÅŸi-au spus cuvântul în cazul lui Domingo. Iar o săptămână mai târziu coboară de pe scena Metropolitan în fosa aceluiaÅŸi teatru pentru a dirija magistral opera “Romeo ÅŸi Julieta†de Charles Gounod. O tehnică a dirijatului în care se regăseÅŸte bagheta celui care la origine rămâne totuÅŸi un tenor ÅŸi, deci, înÅ£elege foarte bine nevoile interpreÅ£ilor de pe scenă.
Un artist care, după ce a interpretat cu enorm succes, în toată lumea, 125 de roluri de tenor, îşi doreşte ca ultimul rol din carieră (în 2009) să fie un debut ca bariton, în “Simon Boccanegra†de Giuseppe Verdi, la Berlin`s Staatsoper Unter den Linden – primul rol principal într-o operă pe scena berlineză.
Ca fidelă iubitoare a muzicii de opera ÅŸi a tenorului Placido Domingo, ma plec cu respect ÅŸi spun “LA MULÅ¢I ANI!, Placido Domingoâ€Â, rugându-mă pentru longevitatea vocii sale, pentru a ne încânta ÅŸi pe mai departe cu vocea sa atât de caldă, apropiindu-se de perfectiune ÅŸi cu excelenta sa interpretare scenică. Pentru ca noi, cei care îl iubim, să putem plânge sau găsi fericirea desăvârÅŸită în vocea lui.