O poveste in Vicenza FM story by FortaTrinidad

Acesta este lotul pe care ma bazez momentan .

In amicale am testat formula clasica 4-4-2 si functioneaza relativ . Inca nu stiu cum sa ma apar in fata formatiilor care joaca 4-2-3-1 .. dar sper ca voi gasi solutii. Mai am nevoie urgenta de un fundas stanga . Sunt in tratative cu sC Vaslui pentru Silviu Balace , pentru FC Dinamo pentru Cristian Pulhac si cu formatia braziliana Novo Hamburgo pentru brazilianul cu cetatenie italiana Alberoni.
Cele mai mari sanse le are Balace , pentru ca Alberoni ne-a informat ca nu este prea interesat de o mutare la Vicenza . Am decis totusi sa-i oferim un slariu de 300k euro pe sezon , mult mai mare decat actualul sau salariu , poate-l convingem .Pulhac are cele mai putine sanse , pentru ca tocmai a semnat un nou angajament pe 5 ani cu Dinamo .
Totodata , dorim sa mai luam o rezerva pentru atacanti , pentru ca simtim ca suntem cam descoperiti daca se accidenteaza unul din cei doi atacanti de baza . Liviu Ganea este cel vizat , Dinamo fiind interesata sa-l imprumute pe un sezon .Daca acest transfer nu va avea soti de izbanda , ne putem orienta spre Cristian Coroian , un alt jucator ce poate fi imprumutat de la Gloria Bistrita . Repet , n-am nevoie de superatacanti , ci de rezerve de atacanti .

Cand am venit la club ca manager , actionarii clubului Vicenza , prin intermediul presedintelui Sergio Cassingena , mi-au impus o clasare in prima jumatate a clasamanentului atat sezonul acesta , cat si sezonul urmator . De asemenea , doreau sa atinga faza a doua a cupei .
Bugetul de transferuri a fost unul mic , de 200.000 de euro , iar plafonul salarial cu 50.000 de euro peste cat cheltuiam la acel moment … dar prin aceste vanzari in masa am reusit acum sa am la dispozitie 600.000 de euro pentru salarii si 600.000 de euro pentru transferuri .

Pana acum , am fost activ pe piata transferurilor , in special la vanzari .

M-am dispensat pe sume frumusele de jucatorii care nu-mi trebuiau si de salariile lor mari :

Fundasul de 33 de ani Mirko Cudini a luat drumul Perugiei pentru 120.000 de euro
Portarul Marco Fotin a fost transferat la Bologna pentru 65.000 de euro .
Fundasul Daniele Martinelli a fost si el vandut la Taranto pentru 220.000 de euro
Tanarul fundas Andrea Tecchio l-am vandut la Martina pentru 200.000 de euro
Sosit inainte sa ajung eu la club , si Michelangelo Minieri a fost achizitionat de AlbinoLeffe pentru suma de 250.000 de euro.
Am mai vandut jumatatea pe care o detineam din drepturile lui Emiliano Testini Bresciei , pentru 140.000 de euro.

In total , am obtinut aproximativ 1 milion de euro din vanzarile jucatorilor neimportanti si am scapat si de o suma mare din bugetul de salarii.

articol complet

O deplasare la Grosetto

Am pierdut doua puncte pe teren propriu cu Mantova. Au tras cu dintii de rezultat saracii si ne-au cam tras-o. Oricum sunt dezamagit de cativa jucatori asa ca in iarna o sa iau masuri. Nu avem un atacant pe care sa ne bazam in fiecare meci, nici in aparare nu excelam. Totusi pe Antonioli sunt cel mai suparat. Pai ba frate, cand ai un salariu de 1.7 milioane de euro pe sezon si joci in Serie B, pai trebuie sa aperi poarta aia sa nu intre nimic in ea si daca e cat poarta de intrare a stadionului. Am inceput deja sa ii caut inlocuitor: Lupatelli e pus pe lista de transferuri de Fiorentina. Din cate am inteles s-ar dispensa de el pentru 150.000 euro si jucatorul nu ar cere mai mult de 300.000 pe sezon. Am face economie de 1.5 milioane daca il luam si renuntam la Antoniolli.

O deplasare la Grosetto, avea sa reprezinte etapa cu numarul 10 pentru noi. Gazdele, o echipa modesta, nou-promovata in Serie B care se baza pe foarte multi jucatori imprumutati, inclusiv de la noi. Lituanianul Danilevicius a fost imprumutat de conducere inainte de sosirea mea. Nu trebuie sa ne impiedicam de ei.

Gazdele au aliniat un 4-2-3-1 cu urmatorii jucatori in teren: Bressan – Mezzanotti, Mignani, Innocenti, Abruzzese – Moro, Gessa – Virga, Zecchin, Graffiedi – Danilevicius. Vom riposta cu: Antonioli – Lavecchia, Moras, Terzi, Bonetto – Semedo, Carrus, Amoroso, Valliani – Marazzina, Adailton.

Avand mare nevoie de cele trei puncte, incepem partida in ofensiva. Valliani si mai apoi Adailton cauta poarta lui Bressan dar acesta este la post. Apoi, pe contraatac, Virga ii paseaza lui Graffiedi care trimite o pasa pe viteza lui Danilevicius. Terzi e surprins pe picior gresit, iar lituanianul inscrie.
Grosetto se retrage apoi, lasandu-ne la carma jocului si incercand sa loveasca iar pe contraatac. Nu le iese insa pentru ca in minutul 32 Adailton face o preluare la limita offside-ului si trage imparabil in coltul scurt la portii lui Bressan. Imediat dupa pauza, le cer jucatorilor sa preseze. Bressan insa sare mereu din bara in bara si pana la final rezultatul de pe tabela ramane neschimbat. Grosetto – Bologna 1-1

Sunt dezamagit, iar am ratat 2 puncte. Cel mai mult ma deranjeaza ca ne-a luat puncte chiar un jucator de-al nostru. A jucat bine in acest sezon Danilevicius pentru Grosetto, e golgeterul echipei cu 6 goluri. Va trebui sa invingem neaparat in deplasarea de la Albinoleffe daca vrem sa tinem pasul cu contracandidatele.

citeste articol complet

Derby in Emilia-Romagna by dasca

“Derby in Emilia-Romagna” asta scrie in Gazzetta dello Sport pe pagina dedicata Serie B. Si intr-adevar era derby. Intre cele doua echipe exista o rivalitate uriasa care porneste din anii ’50, cand Cesena a inceput sa-si arate coltii prin diviziile superioare italiene. Jucatorii isi doreau o victorie in fata Cesenei, la fel si suporterii. Cesena joaca 3-5-2 si aliniaza urmatorul “11″: Artur – Turati, Cardone, Blasi – Vascak, De Feudis, Campedelli, Botta, Croce – Paponi, Moscardelli. Ramanem la acelasi 4-4-2 dar cu modificari in echipa titularilor: Antonioli – Daino, Moras, Castellini, Bonetto – Semedo, Carrus, Mingazzini, Valiani – Fava, Adailton. Rezerve: Ascani, Albertazzi, Terzi, Amoroso, Bombardini, Di Gennaro, Bucchi.

Le spun baietilor sa joace pe flancuri, Valiani si Semedo trebuie sa urce si sa traga oameni dupa ei. Exact asta face Semedo in minutul 4 cand il dribleaza pe Blasi pe partea dreapta, centreaza iar Adailton lasat singur il invinge pe Artur

citeste articol complet

Così si gioca solo in Paradiso! by dasca ( 7 )

Dupa cum spuneam mai devreme, am afisat lista cu cei pe care ma voi baza in sezonul care urmeaza, iar alaturi de acesta am pornit pe taram francez. Cartierul general ni l-am stabilit in localitatea istorica Poitiers, unde vom sta 9 zile. Va fi un cantonament mai mult bazat pe antrenamente si mai putin pe amicale. Pregatirea va fi una dominant fizica pentru ca trebuie sa aducem jucatorii cat mai aproape de capacitatea maxima. Vom avea totusi doua partide de pregatire, pentru ca vreau sa vad cat de cat nivelul echipei si in timpul meciurilor.

Sositi la Poitiers aproape de seara, i-am lasat liberi pe jucatori cele cateva ore ramase, cu conditia ca la ora 12 noaptea sa fie in camerele hotelului. Alaturi de Marocchi ne-am uitat pe o lista cu potentiali colaboratori care sa ma ajute safac putina “ordine” la echipa. Acest lucru ne-a luat destul timp, dar am gasit o lista cu potentiale veniri de care Giancarlo mi-a promis ca se va ocupa personal. Apoi ne-am indreptat fiecare spre camerele noastre pentru a ne odihni.

Dimineata zilei de sambata a decurs oarecum normal, cu ceva alergari usoare si putin antrenament la sala(lejer insa). La ora 15:00 aveam programata una din partidele amicale din acest cantonament, pe una din arenele de pregatire invecinate complexului in care eram cazati. Adversarul era Clermont Foot, echipa din liga secunda franceza.

M-am decis sa schimb vechiul sistem folosit de Renzo Ulivieri(3-5-2) si sa aplic un 4-4-2 care se potrivea mai mult cu ideile mele despre fotbal. Am inceput in urmatoarea formula Antonioli – Lavecchia, Moras, Castellini, Bonetto – Di Gennaro, Carrus, Mingazzini, Valiani – Fava, Adailton. Pe banca au luat loc Ascani, Albertazzi, Terzi, Daino, Confalone, Amoroso, Bombardini, Bucchi si Marazzina. In prima repriza jocul a mers destul de bine, ne-am creeat destule ocazii si am reusit chiar sa deschidem scorul prin Mingazzini, care a finalizat o pasa a lui Fava. Si in plan defensiv echipa s-a descurcat bine. In repriza a doua, au intrat restul rezervelor, fundasii laterali Bonetto si Lavecchia fiind singurii care au ramas in teren. Francezii au inceput sa preseze, si au inscris de doua ori profitand de lipsa de experienta a lui Albertazzi(ambele goluri au fost incasate pe partea lui, dar ce poti sa-i faci unui jucator de 16 ani). N-am reusit sa invingem insa per total acest amical a fost un castig, pentru ca am remarcat o serie de minusuri ale echipei.

citeste articol complet

Così si gioca solo in Paradiso! by dasca ( 6 )

Atacanti:

citeste articol complet

Così si gioca solo in Paradiso! by dasca ( 5 )

Fundasi:

Marcello Castellini – probabil va fi capitanul echipei, e un fundas cu o experienta enorma avand la activ 12 sezoane in Serie A si 3 in Serie B. Are un plasament foarte bun si tackling de clasa. E foarte respectat de coechipieri si e un lider innascut. A mai trecut pe la Parma, Sampdoria si Perugia. Joaca fundas central, insa la nevoie poate asigura si flancul drept al defensivei.

Vangelis Moras – venit gratis de la AEK in aceasta vara, grecul poate emite pretentii la un loc de titular, fiind un fundas foarte inalt si avand un joc aerian imbatabil. Cred si eu, la cei 1.93m pe care ii are…

Michelangelo Albertazzi – Un talent extraordinar detinut in coproprietate cu Milan, Albertazzi demonstreaza ca merita sa debuteze anul asta in echipa mare. La doar 16 ani, multi specialisti il considera viitorul Costacurta al fotbalului italian. Ii voi da sanse sa-si arate talentul asa ca va trebui sa-mi demonstreze ca nu ma insel in privinta lui.

Claudio Terzi – produs al scolii noastre de fotbal, Claudio a fost titular sezonul trecut si a fost destul de apreciat. Sezonul asta are concurenta serioasa din partea lui Moras si a pustiului Albertazzi asa ca daca nu e la 100% din capacitate isi poate pierde locul de titular…

citeste articol intreg

Così si gioca solo in Paradiso! by dasca ( 4 )

Zilele petrecute in Timisoara au trecut foarte rapid, fiind ocupat cu tot felul de probleme specifice(radierea batranului Sierra si oprirea lui la un centru de colectare fier vechi, predarea apartamentului pe care il inchiriasem, depunerea demisiei la locul de munca si alte chestiuni). Apoi, duminica seara, pe 8 iulie soseam in Bologna, gata sa-mi preiau postul mult visat.

Dupa o noapte petrecuta intr-una din camerele din incinta stadionului, dis-de-dimineata ma prezint la biroul presedintelui, unde voi face cunostiinta cu ceilalti membrii ai consiliului administrativ si vom purta o discutie(constructiva sper eu) despre ce dorim sa reprezinte Bologna FC in urmatoarea perioada.

Imbracat intr-un costum albastru cu cravata visinie pasesc cu incredere spre biroul de care va vorbeam. In interior, asezati in jurul unei mese rotunde sunt asezati patronul Alfredo Cazzola, Fabrizio Salvatori, Patrizio Caniato, Renzo Menarini, Alessandro Guidi si Giancarlo Marocchi. Ultimul va fi din cate se pare principalul meu sfatuitor, fiind deosebit de respectat de ceilalti membrii ai conducerii si foarte iubit de tifosi. E si normal, pentru ca a evoluat 10 ani ca mijlocas la acest club. Iau loc si incepem o serie de discutii de-a lungul carora tratam noul sezon.

In mare, am stabilit obiectivele pentru acest sezon(promovare in Serie A si trecerea de tururile preliminare din Coppa Italia) si bugetul pentru acest sezon(pentru transferuri voi avea 500k+80% din eventualele vanzari, iar pentru salarii voi avea circa 9 milioane de euro).

Tot in aceeasi seara au loc si conferinta de presa in care se face publica numirea mea, si o serie de interviuri in presa locala. Am si un prim contact cu jucatorii…

articolul intreg aici