Ca post vecin exista asta : Le dobitocii din l`autobuz
Bun, merg cu autobuzul. Soferul asculta manele/pop-rock/club. Urca un ciobanica, baga o manea d-aia cu durere si dusmani. Urca o ciobanita de mana cu alta ciobanita. Le suna telefonul tot cu manele de durere. Lasa sa sune. Si tot lasa sa sune. Se creeaza un amalgam de manele de durere si dusmani.
- Uite tu, e Ginuta. Vai da` ce suna telu`…
( “- raspunde pe…. m.-tii !” imi spun in gand )
Apoi soferul da muzica mai tare. Brusc, in dreapta mai scoate inca un baietas un telefon si da drumu` la muzica. Simt ca innebunesc. Inteleg ca fiecare asculta un gen diferit de muzica. Bun, inteleg ca nu-ti place ce asculta soferul. Dar toate “telifoanele” astea noi cu empetrei au si casti, bata-le vina de casti! De ce nu le foloseste nimeni ? De ce ma obliga sa le ascult muzica ? Daca mie nu-mi place Guta, de ce mi-l baga pe gat ?
Cum anume poti sa ii educi pe astia ? … Acum vreo doua saptamani, patesc ceva similar. Ma urc intr-un tren ( pierdusem autobuzul ) si incepe sa urle maneaua de pe telefonul mobil la un tinar “educat”. Dar una d-aia scarboasa rau, genul de muzica pe care o compari cu o buda imputita, ceva care nu iti poate provoca decat greata ( surprinzator, exista si manele ok ). Si atunci, o domnisoara de langa mine, porneste M. Jackson. Preferam, evident, MJ. Dar toata lumea se lupta in difuzoare de telefoane.
Care-i solutia ? Daca vreau sa le smulg castile si sa le infig pe gat, se considera ca-s prea agresiv ?….
Mai jos un videoclip, care pare-se c-ar fi aparut pe blogul lui Cabral ( n-am stat sa mai caut ), dupa spusele Sorinei. Sper ca transmite mesajul corect.
Liber la discutii !