E usor sa iei decizii pentru altii, atunci cand vii din exterior, atunci cand ti se rupe de investitiile de orice fel pe care le-a facut o persoana intr-o relatie sau intr-un bun. E usor, pentru ca nu iti pasa. Tu zici si atat.
Ma enerveaza teribil sa vad cum altii au chef sa se joace pe banii mei, pe sentimentele mele, pe timpul meu. Si atunci ma agit, ca asta fac eu cel mai bine.
Mereu am urat pe cei care nu ma intreaba, mai intai, daca pot. Eu atunci cand discut un buget cu cineva, il discut in functie de posibilitatile respectivului. Pentru ca stiu ca totul se muleaza pe finantarea pe care o are pentru acel ceva. Stiu ca e deranjant sa ti se spuna “preturi in deriva” , sa se dea telefoane si sa se faca aranjamente fara ca tu sa iti fi dat acordul.
Nu-mi place ca altii sa discute servicii de care se vor folosi si ei, pe banii mei, fara sa ma intrebe daca sunt de acord, daca imi place ideea, daca dispun de buget. Nu, ei discuta, fac calcule, programeaza si vor !
Nu-mi place ca altii sa faca abuz de sentimenele pe care le investesc intr-o relatie, ca sa obtina ce vor. Nu-mi place sa vad ca imi sunt folosite pasiunile pe post de “carma pentru vanzare”.
Nu imi plac oamenii care imi irosesc timpul, fie ca o fac la telefon, fie la o intalnire. Imi spui ce ai de spus, iti raspund daca e posibil si gata. Nu imi programa tu intalniri, inainte sa ma intrebi daca pot sa ajung. Nu pleci “undeva” cu mine, daca eu nu sunt de acord! Nu-s soferul tau vreo doua statii, daca nu ma rogi mai intai sa te duc pana acolo, daca am posibilitatea.
E important sa stii sa pui o intrebare. Fara intrebarea respectiva, se schimba multe…
July 7th, 2009
Asa este, cand nu iti pasa e usor. Dar ce tefaci cand iti pasa si persoanei de langa tine nu ii pasa?
Tocmai de aceea ar trebui sa ne pese tuturor mai mult.