Pozele de pe road trip trebuie sa mai astepte putin pentru upload. Se schimba serverul si am zis ca nu are rost sa le fac upload acum, sa nu se piarda intre timp.
Ma tenteaza si sa schimb scriptul folosit pentru galeria de imagini, poate imi recomanda cineva o galerie misto ( plugin de WP ar fi de recomandat, ceva care sa genereze cate o pagina noua pentru fiecare imagine ar fi perfect ).
Nu mi-am facut abonament pana acum la Cosmote. Am doar la Orange pentru mobil si la Vodafone pentru internet mobil. Dar astazi am trecut pe la Germanos, ca sa o ajut pe Sorina sa isi aleaga un telefon la un abonament Cosmote 60. Si nu am reusit, doar din cauza ca politica pentru abonamente noi de la Cosmote e de cacat.
Nu sunt sigur ca nu e la fel si la ceilalti furnizori de telefonie, dar daca nu ai 18 ani, nu poti sa iti faci abonament, chiar daca ai toate actele de la parinti, buletin, carnete si adeverinte si nici confirmare verbala/scrisa din partea parintilor sau chiar daca parintii au deja abonament.
Chestie care e deplasata. Pentru ca nu iti poate garanta nimeni ca la 18 ani ai mai multi bani decat la 17 ani. Asa cum poti sa lucrezi de la 16 ani, mi se pare normal sa iti poti face un abonament, tot la 16 ani. Sunt lichele si paduchi care isi pot face un abonament, la 18 ani, chiar daca singurii bani pe care ii au ii cheltuiesc pe tigari si bautura, in timp ce o persoana care are bune intentii, isi castiga singura banii si isi va plati abonamentul la timp – dar are 17 ani – , nu are aceeasi posibilitate!
Ascultam astazi la radio despre niste sondaje realizate in mediul de afaceri din Romania. Unele dintre ele au fost efectuate pe investitori straini. La intrebarea “Care este cea mai mare problema, pentru un investitor strain, in Romania?”, 99% ( nouazecisinoua la suta !!! ) au raspuns “birocratia”.
E criza! – Nu te uita la mine ca pinguinu la baliza,
E criza! – Mai scoate foehnu, epilatoru si placa de par din priza,
E criza! – Daca nu te potolesti, te duc la psihanaliza,
Ca e criza, criza, criza!
————————
————————
Iubita mea, te retin un pic si eu,
Ca ma roade de mult timp si-am vrut sa te-ntreb mereu:
Eu inteleg ca vrei sampon si sapun – ca vreau si eu -
Da’ nu-nteleg ce faci cu atatea creme, pe cuvantul meu!
Ai creme de fata, de maini, de picioare, de zi si de noapte hidratante,
Creme de baie, creme de slabire, creme de masaj cu nu stiu cate plante,
Creme gomaj, creme anti-rid, creme cu aloe vera, creme firmate.
Eu am o singura crema de ras, goala pe jumatate
Foarte tare piesa! Am auzit-o prima oara, astazi, la radio. Chiar daca nu sunt cel mai mare fan al postului Radio Romania Actualitati, era singura frecventa care avea ceva pe ea in drum spre Resita. Ma bucur totusi ca am descoperit o piesa faina…
Am mai scris despre parcul cu tematica militara de langa Orastie – Arsenal Park si vreau sa mai scriu cate ceva, pentru ca acum m-am linistit dupa un drum mai lung. Eu am ajuns in Orastie dinspre Alba Iulia si a trebuit sa traversez tot orasul, pentru ca apoi sa mai merg inca vreun kilometru pe European. Undeva in partea stanga, dupa o benzinarie abandonata ( cred a fost Luqoil sau ceva de genul asta, dupa culorile sterse -> rosu si alb ) se vede mare si clar, pe un banner, asemenea celor de deasupra unor intrari “Arsenal Park”.
Pentru cei care vin dinspre Deva / Simeria spre Orastie ( deci timisoreni, aradeni, resiteni, etc ) e mai usor de explicat, bannerul se va afla in partea dreapta, chiar la sfarsitul pantei aceleia lungi, inainte de oras.
Dupa ce treceti de bannerul respectiv, faceti dreapta si urcati pana la poarta mare de la baza parcului militar. Practic, trebuie doar sa va tineti langa gardul de beton, pe un drum realizat din placi de asfalt. Aveti la dispozitie o parcare la intrarea parcului militar sau vreo doua inauntrul lui.
In momentul in care intri in Arsenal Park, ai impresia ca se schimba ceva. Stafful imbracat in haine soldatesti, denumirea cladirilor ( Comandament = o receptie foarte originala ), masinile militare si integrarea lor in cadrul cladirilor in care se face cazarea, totul face atmosfera de acolo foarte interesanta.
Chiar daca nu e cea mai potrivita chestie, o sa incep totusi sa povestesc despre cat de amabili sunt oamenii de acolo si despre cat de buna e mancarea. Am facut si niste poze cu portiile de acolo, insa sunt doar pe telefon acum ( calitate cam slaba, doar 3MP, pe seara, fara blitz ) – de indata am timp sa stau dupa bluetooth le postez si pe blog. Pe langa faptul ca si un munte de om se satura din portiile servite, mancarea e si foarte buna. Va recomand calduros ceafa de porc si cascaval pane!
E foarte misto sa vezi ca celor care lucreaza acolo le place ceea ce fac. Felul in care ti se vorbeste, modul de lucru cu specific militaresc si sugestiile pentru trasee, ajutorul – ca informatii – ce ti se ofera, te fac sa revii. Eu sunt sigur ca atunci cand o sa mai am ocazia, voi mai trece pe la Arsenal Park. De cateva ori pe an am drum spre Alba Iulia ori Sibiu, asa ca e probabil sa va mai descriu inca o data o mini-vacanta la parcul militar de langa Orastie, anul asta.
M-am plimbat cu Boogie-ul, chestie care a fost iar, foarte faina. E prima oara cand ma folosesc de o masinuta de genul si senzatia pe care ti-o ofera motorul din spate, rotile groase si apropierea de sol e fantastica. Am avut emotii mai mari atunci cand a condus si Sorina, deoarece nu se tinea chiar “on road”, dar e OK si din dreapta Boogie-ului.
Plimbarea cu bicicleta mi-a stimulat musculatura coapselor. De mult nu am mai urcat asa rampa cu bicicleta. E spatiu berechet, si pe drum pietruit si pe drum ” de tara”. Cred ca am urcat chiar 2 KM, dar a meritat, datorita coborarii. Am incercat sa apas cat mai putin pe frana si sa nu derapez pe pietre. M-am oprit insa, de doua ori, ca sa astept pe cei ratacitii si fara prea mult chef de plimbare pe doua roti.
M-am mai oprit si la terenul de basket, unde am jucat rapid o partida, iar apoi am aruncat la cos, intr-o intrecere in care am avut doar ghinion. Terenul e foarte fain, singura chestie care cred ca ar fi putut sa fie ceva mai mare -> panoul de la cosurile de basket. E destul de dificil sa arunci cu panoul datorita dimensiunii acestuia. Oricum, asta conteaza mai putini, basketbalistii adevarati incearca doar la “galeata” ( hi-hi )
Prin Arsenal Park mai sunt si alte activitati care vi se pot parea active si starnitoare de emotii :
- plimbari cu ATV
- plimbari cu masinuta de golf
- golf, handbal, fotbal, tenis de camp, tenis cu piciorul
- trasee la picior, in grupuri ( team building, maybe ? )
- airsoft
- paintball (?)
Nu trebuie sa ratati nici pozele cu masinile militare!
A fost o zi foarte faina, o unitate militara de vacanta cu conditii pe care rar le gasesti in Europa! E super ok atat pentru grupuri in cautarea de distractii, cat si pentru familii cu copii ori cupluri. In curand, si poze!
( oare v-am spus ca e si piscina, daca va afecteaza prea tare soarele ? )
Am plecat foarte de dimineata din Rosia de Secas ( e undeva intre Alba Iulia si Sibiu ), in vreo 40 de minute trecusem si de Blaj si eram pornit spre Alba Iulia. In jur de ora 9:30 am ajuns, am parcat masina intr-o zona cat de cat vizibila si m-am urcat, impreuna cu Sorina, pe cetate.
Ne-am invartit putin prin zona, am facut niste poze, am cascat ochii la cladirile impunatoare si apoi ne-am luat bilete pentru Traseul Celor Trei Fortificatii. Am mai facut si acolo niste poze si ne-am bucurat de peisajul oferit de inaltimea la care este situata Cetatea din Alba Iulia.
Am pierdut vremea prin Cetate pana la 12 fara 20, cand am urmarit Schimbul de Garda. Apoi drum intins spre Orastie -> Arsenal Park. Acum sunt conectat lejer la Wireless-ul de langa Comandamentul Arsenal Park si ma odihnesc, in asteptarea cinei. Intr-un post viitor o sa postez si cateva imagini din fiecare dintre locatiile prin care am trecut, iar apoi ceva mai detaliat despre Arsenal Park si despre distractiile de pe aici.
Cam asta a fost impresia dupa ce am vazut felul in care s-a schimbat Sibiul. Nu mai recunosteam strazile, nu mai recunosteam parcurile. Un oras foarte curat, multa verdeata, fantani realizate interesant ( mai ales cea din centru ), drum din piatra cubica… ce sa mai, frumos!
Se vede efectul nemtilor dpdv structural, cladirile s-au pastrat foarte bine, magazinele sunt magazine, pietele sunt piete. N-am avut deloc probleme cu drumurile, care par a fi de calitate in SB. N-am mai ajuns sa vad si Universitatea, desi mi-as fi dorit, dar am facut cateva poze care sigur vor deveni amintiri frumoase.
Pana atunci, Vodafone isi face treaba aici unde sunt, voi fi online mare parte din timp.
